Viaţă cotidiană

Calendar Evenimente
  Aprilie 2017 (0)
L M M J V S D
          1 2
3 4 5 6 7 8 9
10 11 12 13 14 15 16
17 18 19 20 21 22 23
24 25 26 27 28 29 30
Newsletter
Vrei să afli care sunt ultimele noutăți și evenimente?
Dezabonare
Vremea in Depresiunea Horezu
Astăzi
Max.: 25°C
Min.: 9°C
GENERAL
Media anuală: 10,8°C
Precipitatii medii: 33,1 mm
Calitatea aerului: Bun (vezi. ANPM.ro)


I

Printr-o adresă  din 13 mai 1869 a Subprefecturii Plaiului Horezu se cere Primarului comunei Romani să convoace la Casa Primăriei pe data de 14 mai, pe toşi locuitorii comunei ”spre a-şi constata etatea , urmărindu-se a se începe în acea comună înscrierea tinerilor de la 1 până la 20 de ani şi oamenii cu etatea de la 20 până la 36 de ani”. De asemenea, se cerea Primarului să aducă actele stării civile ”de pe la biserici şi cele din arhiva comunei”. ( DJVAN, Fond Primăria Comunei Romani, dos. nr.3/1869,f.113).

II

Preotul din comuna Romani, cătunele Neagota şi peste cei ”strămutaţi de la Deal numiţi romani” îi cere Prtimarului comunei Romani să-i dea un vătăşel care să-l ajute să strângă datoriile de la sătenii din comunele amintite care-l ”tărăgănează cu vorba îndelungată”. ( DJVAN, Fond Primăria Comunei Romani, dos.nr. 3/1869, f.206).

III

Dintr-un proces verbal din 3 aprilie 1869 aflăm că Lenca(Elena) Milosteanu din Târgu Horezu a reclamat faptul că i-au fost furaţi doi porci de către N.G.Temelie (arendaş al proprietăţilor statului la Romani), cerând anchetă din partea Primăriei. Ajutorul de primar, Nicolae Bogorodea, ”intrând în urmărirea delictului  a constatat că unul dintre porci se găsea în curtea domnului Temelie”. Cel de-al doilea, potrivit spuselor servitorului de la curtea lui Temelie, a fost împuşcat şi a rămas mort în lunca Belii. Primăria a solicitat despăgubirea păgubitului. ( DJVAN, Fond Primăria Comunei Romani, dos.nr.3/1869,f.267/268).

IV

În martie 1869, în urma unei plângeri adrestă Subprefectului rezultă că “doi cetăţeni din comuna Romani, arbitrariceşte şi fără ştirea mea au tras 10 vite mari cornute ale mele din hotarul nostru Urşani, din proprietatea Sărdărească şi în fuga mare le-au dus la oboru din cătunul Bârzoteni”(DJVAN, Fond Primăria Comunei Romani, dos nr.3/1869,f.300)

V

La 25 februarie 1870, Dumitru Cîrlotea(?) şi Dumitru Surcelu au depus jurământul în calitate de păzitori ai holdelor: ”Jur că vom păzi cu sfinţenie legea poliţiei rurale întru toate cîtu priveşte îndatoririle puse nouă de această lege. Aşa să ne ajute Dumnezeu”.( DJVAN, Fond Primăria Comunei Romani, dos.nr.6/1870. f.6).

VI

În anul 1871, Ioniţă Bogorodea şi Simion Anghelescu din comuna Romani, semnalează subprefectului starea proastă a drumurilor comunale şi vicinale, “pe care nu putem nici cu picerele darii cu carele că este nămolu de nu putem trece nici vacile la earbă.” DJVAN, Fond Primăria Comunei Romani, dos.nr.5/1871,f.62)

VII

Printr-un Ordin al Ministrului Cultelor şi Instrucţiunii Publice din anul 1898 se atrăgea atenţia asupra faptului că “Marsilieza Română”(Cântec), circulă prin şcoli şi cere interzicerea lui şi să se afle cine îi încurajează pe învăţători să-l cânte:

Aideţi fraţi într-o unire
Ţara noastră e’n peire.
Aste ziduri şi palate
Unde zac mii de păcate,
       Aideţi a le dărâma.

N-auziţi în piaţă alarma,
Daţi năvală-n mâini cu arma,
Vedi soldatul ne ajunge,
Baioneta ne împunge,
       Daţi de-a vrea şi el să dea.

Destul fiarele ne strânge,
Şi robia-n vatră plânge,
De cât viaţă-ndelungată,
În robie ruşinată,
    Cu arma-n mână să pierim.

Fraţilor sa n-aveţi milă,
Daţi în cei ce vă fac silă,
Vă ia bou din bătătură,
Plugul chiar din bătătură
    Parcă ar fi un drept al lor.

Dreptul lor e şi al nostru,
Câmpul lor e şi al nostru,
    Ş`adunarea cea obştească,
    Fie`n casa ţărănească
        Este casa tuturor.
    
    Mergi române şi vorbeşte,
    Singur legi ţi-ţi croieşte,
    Voi ciocoi să staţi afară,
    Şi tu grec să ieşi din ţară
        Căci poporul aşa vrea.

    Tobă-n piaţă să rămână,
    Tot românul să s-adune,
    Şi pe viaţă ori pe moarte,
    Dulce pentru libertate
      

 Un mormânt a câştiga (DJVAN, Fond Revizoratul Şcolar, dos,nr.5/1898, f.35).

VIII

În aprilie 1907,(anul 1907 este anul marii răscoale a ţăranilor)Ion Georgescu din Romani se plânge Ministrului de Interne că este urmărit de autorităţi pe nedrept fiind considerat „instigator la răscoală” motiv pentru care a fost nevoit să se refugieze în munţi.

IX

La 3 iunie 1910, Ion N. Bîscu şi Mihăilă N.Bâscu din comuna Horezu se adresează ,printr-un memoriu, Administraţiei Plăşii Horezu –Administrator Victor Stătescu, prin care reclamă faptul că „mulţi locuitori mejdinaşi din comuna Romani, satul Râmeşti, ni se păşunează iarba dupe trei bucăţi de pământ ce posedăm în satul Râmeşti în locurile numite Măguri şi Holbani.”( DJVAN, Fond Primăria Comunei Romani, dos. nr.15/1910, fila62).

X

La 17 martie 1913, Consiliul Comunal Romani aprobă cerea lui Ion Toma Puşoiu din Bela privind deschiderea unei cârciumi de vin, numai de vin, în locuinţa sa din Bela, , plătind, ca arendă anuală, suma de 100 de lei. În sat mai funcţionau două cârciumi cu tot felul de băuturi. (DJVAN, Fond Primăria Comunei Romani, dos.nr.16/1913, f114-115).

XI

Din 19 martie 1913, vânzătorii ambulanţi care vindeau gaz, peşte, pâine, zarzavat şi varză trebuiau să plătească 50 de bani pe an pentru obţinerea autorizaţiei de vânzare.( DJVAN, Fond Primăria Comunei Romani, dos,nr.16/1913, f.134).

XII

În anul 1914, în comuna Romani existau 277 alegători indirecţi ai Colegiului al III-lea pentru Camera Deputaţilor. Aceştia au ales, la 11 mai 1914, 5 delegaţi care să participe, la 22 mai la Rm. Vâlcea, pentru alegerea deputatului Colegiului al III- lea la Cameră . Cei 5 au fost:
Ion Dumitrescu;
Constantin P. Ghiberdel;
Michie Popescu;
Constantin I. Trupină;
Luchian Bogorodea.( DJVAN, Fond Primăria Comunei Romani, dos. Nr. 17/1914, f.159)

XIII

La 23 aprilie 1915, Administratorul Plăşii Horezu, trimite comunelor, însoţite de ordinul Prefectului Vâlcea, nr.2697 din 16 aprilie 1915, ”2 exemplare din harta etnografică a ţărilor locuite de români: Transilvania, Timişoara, Bucovina şi cinci comitate din Crişana şi Maramureş”. Se cerea ca un exemplar să rămână la Primărie şi altul să fie dat la biblioteca şcolii. ( DJVAN, Fond Primăria Comunei Romani, dos. nr.18/1915, f93).

XIV

La 9 octombrie 1921, la Primăria comunei Romani, a fost publicat proiectul de căsătorie între Vasile Dumitru Udrea, născut în comuna Râmeşti, în vârstă de 34 de ani, domiciliat în comuna Romani, strada Ifrimeşti,nr.66, de profesiune agricultor, cu Ana Ion I.Pavel Georgescu, născută în comuna Vaideeni, ăn vârstă de 22 de ani, de profesiune agricultoare. Ofiţerul stării civile era Lucian Bogorodea. Căsătoria a fost pronunţată pe 28 octombrie 1921.(DJVAN, Fond Primăria Comunei Romani, dos.nr.23/1921, f.1-2).

XV

În  ianuarie-februarie 1921 s-au derulat formalităţile pentru căsătorie între Nicolae Ion G.Procopie, în vârstă de 27 de ani, din comuna Costeşti cu Elena Gh. Spălătoreasa, în vârstă de 18 ani, din comuna Romani. (DJVAN, Fond Primăria Comunei Romani, dos.nr 23/1921,f.2).

XVI

La 4 martie 1922, Administraţia Plăşii Horezu, prin Publicaţiunea nr.278 a adus la cunoştinţa locuitorilor  rezultatul alegerilor pentru Senatul României, alegeri care au avut loc în zilele de 1şi 2 martie a.c.:
Lista Partidului Naţional Liberal-15070 voturi;
Lista Parttidului Poporului-946 voturi;
Lista Partidului Ţărănesc-1893 voturi.

XVII

Tot la 4 martie, prin Publicaţiunea nr 279,  a fost adus la cunoştinţa publicului rezultatul alegerilor pentru Senat din Bucovina, Basarabia şi Vechiul Regat:
Bucovina, toate cele 8 locuri au fost câştigate de Partidul Naţional Liberal.
Basarabia, candidaţii Partidului Naţional Liberal au luat 16 locuri iar opoziţia a luat 8 locuri.
Vechiul Regat, candidaţii Partidului Naţional Liberal au luat 80 de locuri, cei ai Partidului Poporului au obţinut 2 locuri la Botoşani, cei ai Partidul Democrat a luat 2 locuri la Dorohoi. Candidaţii Partidului Ţărănesc nu au obţinut nici un loc. (DJVAN, Fond Primăria Comunei Romani, dos.nr.25/1922, f.26-27).

XVIII

La 28 ianuarie 1930, membrii Comisiei Interimare a Comunei Horezu au depes următorul jurământ: “Jur credinţă Regelui, supunere Constituţiunii şi Legilor. Jur să apăr şi să sprijinesc interesele Ţării Aşa să-mi ajute Dumnezeu.” Membrii acestei comisii au fost: Dumitru Ogrezeanu-preşedinte, Dumitru D. Ionescu, Preotul Ion Dărvărescu, Ilie Diaconu. (DJVAN, Fond Primăria Comunei Horezu, dos.nr.8/1930,f.38-39).

XIX

În iunie 1930, Prefectul Judeţului Vâlcea a eliberat o autorizaţie prin care Aurelian Papiu, artist dramatic era autorizat să otganizeze un turneu artistic cu caracter de propagandă culturală patriotică şi educativă în localităţile Horezu, Băbeni, Ioneşti, Orleşti, Drăgăşani, Mateeşti, Făureşti, Măciuca, cu obligaţia dea vărsa 20% din venitul net pentru Căminele Culturale.( DJVAN, Fond Primăria Comunei Horezu, dos. Nr. 16 /1930, f.43)

XX

În august 1930, Primăria satului Horezu primeşte, de la  Ministerul Instrucţiunii Publice şi Cultelor, recomandarea de a achiziţiona pentru bibliotecile şcolare , ”Istoria Românilor din Dacia Traiană” de A. D. Xenopol, de la firma ”Cultura Literară” din Arad, ”….deoarece lucrarea amintită este foarte utilă pentru educaţia naţională a poporului român şi a tineretului şcolar”.(DJVAN,Fond Primăria Comunei Horezu, dos. nr.8/1930,f.231).

XXI

Printr-un ordin al Ministrului de Interne din anul 1930, şi transmis autorităţilor din comunele Horezu şi Romani, se precizau următoarele:”Pentru a se preveni accidentele de automobile să se văruiască arborii şi pomii de la cotiturile drumurilor-0.70 m de la sol, apoi în cercuri alternative de 0.30m, 100 de metri înainte şi după cotitură.”(DJVAN, Fond Primăria Comunei Horezu, dos. nr.12/1930,f593)

XXII

Prin decizia nr 1/1949 emisă de  Primarul comunei Horezu, Ion T. Şodolescu, se fixează Piaţa comunală formată din Piaţa principală şi din Piaţa secundară. În decizie se face menţiunea “în această comună funcţionează de mai bine de 100 de ani târgul săptămânal în fiecare zi de sâmbătă cu obor pentru vânzări de vite şi diferite mărfuri de uz casnic.( DJVAN, Fond Primăria Comunei Horezu, dos. nr.5/1949, f.1).

XXIII

În anul 1950, autorităţile comuniste au alcătuit un tabel cu chiaburii  consideraţi reacţionari din comuna Horezu:
Ţambrea Nicolae;
Georgescu Elena;
Iliescu Constantin;
Vameşu Gh.Alexandru;
Bîscu Gheorghe;
Covrescu Dumitru.( DJVAN,Fond Primăria Comunei Horezu, dos.nr.2/1950, f.42).

XXIV

La 1 martie 1952 au fost numiţi directorii şi bibliotecarii Căminelor Culturale:
Căminul Cultural Horezu-Ion D. Florincescu, Director;
Căminul Cultural Urşani-Constantin Sărdărescu, Director,  Ileana Popescu, bibliotecar;
Căminul Cultural Romanii de Jos- Ţuru N. Nicolae, Director, Popescu Maria, bibliotecar;
Căminul Cultural Romanii de Sus- Constantinescu Nicolae(?), Director, Râciulete Spiridon, bibliotecar;
Căminul Cultural Râmeşti- Chişavu Ion, Director, Săndulescu Lucreţia, bibliotecar;
Dumitru Gajban (?)- responsabil Casa de Cultură Tănăseşti. (DJVAN, Fond Primăria Comunei Horezu, dos. nr. 5/1952, f.52).

XXV

Dintr-o Informare asupra muncii culturale desfăşurată de Căminul Cultural Horezu, în anul 1956, aflăm următoarele:
munca culturală lasă mult de dorit din mai multe motive;
 munca de la centru este neorganizată dearece nu s-a puput reorganiza comitetul de conducere al căminului;
în cadrul căminului funcţionează o echipă de dansuri dar care nu a prezentat niciun program pentru că nu s-a ocupat nimeni de ea, neexistând un instructor de dans;
există o echipă de teatru formată din funcţionari de la mai multe instituţii;
există o echipă de fluieraşi care, ca şi echipa de dansuri, se pregătea pentru faza naţională;
există tot felul de disfuncţionalităţi la echipa de de cor, la brigada artistică, la echipa de dansuri.( DJVAN, Fond Primăria Comunei Horezu, dos. nr.1/1956, f.48.).

XXVI

Dintr-o Dare de seamă a grupei sindicale a Sfatului Ppular al Comunei Horezu, anul 1956, aflăm că sindicatele, organizaţii ale clasei muncitoare, “reprezintă principaala curea de tansmisie între partid şi masa proletariatului. Ele sunt principalul ajutor al partidului în munca de mobilizare şi educare a clasei muncitoare.”( DJVAN, Fond Primăria Comunei Horezu, dos. nr. 1/1956,f.69)

XXVII

În anul 1967, Dichel Victor şi Dichel Ana din satul Urşani-Horezu, ”pun la dispoziţia şcolii elementare din Urşani o cameră de 4/4m, o sală de 10/2 m, curtea de 10/15 m şi W.C.-ul  pentru copiii rudarilor,pentru anul şcolar 1967/1968.” (DJVAN, Fond Primăria Comunei Horezu, dos.nr.2/1967, f.11).

XXVIII

Autorităţile comuniste i-au desemnat,la 20 ianuarie 1969, pe Diaconu C. Carp, David D. Ioana şi Neagu Dumitru “pentru primirea şi predarea corespondenţei secrete şi de importanţă deosebită ce vine şi pleacă prin organelle Securităţii statului.”DJVAN, Fond Primăria Comunei Horezu, dos. nr.2/1969, f.2).

XXIX

La 24 martie 1969, Parohia Râmeşti a solicitat Consiliului Popular Orăşenesc Horez înfiinţarea unui cimitir în cătunul Săliştea. La rândul său, Consiliul Popular Orăşenesc Horezu a solicitat Protoeriei Horezu să pună cimitirul pe temelia fostului schit Sfântul Ioan.( Djvan, Fond Primăria Comunei Horezu, dos. nr. 2/1969, f.6). Solicitarea nu a fost rezolvată de vreme ce şi după anul 1989 problema cimitirului în Cătunul Săliştea a fost mult dicutată