Cadrul natural - Relief, Hidrografie, Clima

Calendar Evenimente
  Iunie 2017 (1)
L M M J V S D
      1
5 6 7 8 9 10 11
12 13 14 15 16 17 18
19 20 21 22 23 24 25
26 27 28 29 30    
Newsletter
Vrei să afli care sunt ultimele noutăți și evenimente?
Dezabonare
Vremea in Depresiunea Horezu
Astăzi
Max.: 32°C
Min.: 17°C
GENERAL
Media anuală: 10,8°C
Precipitatii medii: 33,1 mm
Calitatea aerului: Bun (vezi. ANPM.ro)

Relief

Teritoriul administrativ al oraşului, în suprafaţă de circa 11.770 ha, se desfăşoară pe versanţii sudici ai Munţilor Căpăţânii şi în arealul depresionar Depresiunea Horezu, denumită astfel după numele celei mai importante localităţi componente.
Zona ubană a localităţii este aşezată în Depresiunea Horezu, care în sens geografic, este parte a Subcarpaţilor Olteniei, o unitate structurală bine individualizată din punct de vedere geomorfologic şi hidrografic, delimitată spre sud de Măgura Slătioarei, iar la nord de versanţii sudici ai Munţilor Căpăţânii. Cinci din cele şase sate aparţinătoare oraşului sunt de tip răsfirat, aşezate pe plaiurile pitoreşti, împădurite, ale terminaţiilor sudice aferente ariei montane.
Altitudinea zonei locuite variază între 468 m - 750 m, iar a teritoriului administrativ ajunge în creasta principală a Munţilor Căpăţânii până la 1.914,9 m (Masivul Piscu Lung, la est de Vf. Ursu). Aşadar, relieful este dispus în trepte de altitudine descrescătoare dinspre nord, de la creasta Căpăţânii, spre sud, în  lunca Luncavăţului.
Aspectul general al reliefului, deosebit de pitoresc prin geomorfologie şi structură geologică, este cel de depresiune submontană, înconjurată de forme de relief mai înalte. Prezenţa masivului calcaros Buila – Vânturariţa, prin altitudinea şi aspectul său spectaculos, aduce o notă aparte în peisajul general al localităţii.

 

Hidrografia

Privit de la înălţime, oraşul Horezu pare o concentrare de drumuri şi ape. Oraşul este drenat de la est la vest de pâraiele Romani, Râmeşti, Luncăvecior şi Luncavăţ, toate cu direcţie de curgere de la nord spre sud, care creează un relief de luncă, de terase şi de dealuri piemontane. Reţeaua hidrografică este bogată, bine reprezentată, cursurile de apă sunt permanente fără a avea însă debit mare. Apele de suprafaţă sunt predominante în zona Horezu. Luncavăţul , afluent de dreapta al Oltului care izvorăşte din Munţii Căpăţânii, este format prin unirea pârâului Cumpenelor cu pârâul Blej, străbate teritoriul oraşului Horezu unde primeşte ca afluent pe stînga pârâul Urşani unit şi el cu Râmeşti . Iese din depresiunea Horezu tăind Măgura Slătioarei pe la capătul ei estic. Pârâul Romani a rezultat prin unirea pâraielor Bistricioara cu Romani. Un afluent de dreapta mai important al pârâului Romani este pârâul Lunga. Bazinul apei Bistriţa unită cu Gurgui, este format din apa Costeşti cu care se uneşte la Tomşani şi din apa Horezului care primeşte la răsărit Cernele şi Bistricioara la Romani şi la apus Ponorul, Ludeasa şi Pleaşa până la Romani, urmând să se întâlnească cu Bistriţa la Tomşani. Debitul apelor a scăzut mult faţă de cel normal prin lucrările de captare efectuate în anii 60- 70 pentru alimentarea lacului de acumulare al hidrocentralei de pe Lotru.


Clima

Depresiunea Horezu este un loc cu un climat mai blând la adăpost de vânturi. Aici are loc o influenţă submediteraniană unde sunt create condiţii foarte bune pentru creşterea unor specii iubitoare de căldură. Clima este temperat continentală , moderată, fără schimbări brusce de temperatură şi umiditate caracteristice fiind verile răcoroase, toamnele lungi, iernile blânde, cu o temperatură medie anuală de 10,3 °  C. Precipitaţiile au atins o medie anuală de 87mm. Cantitatea cea mai mare de precipitaţii cade în lunile mai şi iunie, ultima fiind mai bogată cu 122 mm. Cele mai reduse precipitaţii cad de obicei în februarie cu 42 mm. În lunile de toamnă octombrie- noiembrie sub influenţa deplasării maselor de aer umed din vest, se pune în evidenţă o a doua sporire a cantităţii lunare în raport cu cele de vară şi de iarnă, constituind aşa numitul al doilea maxim de toamnă specific pentru partea sud vestică a ţării. Descărcările electrice sunt frecvente în sezonul cald, având o intensitzate mai mare în lunile mai şi septembrie.